Incredibil dar adevarat!


Cladirea sub forma de cos (SUA)


    Ceea ce a inceput cu un vis s-a incheiat cu o cladire sub forma unui cos care gazduieste birourile unei companii care reasambleaza cosuri. Aceasta cladire intra intr-adevar in sectiunea "Incredibil da adevarat". Constructia s-a terminat pe 17 Decembrie 1997, cand aceasta compania si-a deschis in cele din urma portile.
Cladirea cos (SUA)

Segmentul terenurilor in Cluj

     Clujul isi pierde incet tranzactiile speculative pe segmentul terenurilor. Acest lucru este dat in primul rand de ratele de profit mai mari obtinute prin dezvoltarea de proiecte imobiliare, iar pe de alta parte oferta este tot mai restransa pe acest segment, astfel incat preturile crescute nu atrag oportunistii.
Proiectele rezidentiale sunt tinta principala a celor care achizitioneaza terenuri, fie ei persoane fizice sau juridice. Clujul a atras in ultimul an tot mai multi investitori in acest sector, firme din Israel, Ungaria sau chiar Statele Unite ale Americii incepand proiecte rezidentiale sau anuntandu-si intentia de a se lansa in astfel de demersuri. Din punct de vedere al constructiilor, cele pe verticala sunt apanajul locatiilor mai apropiate de centrul orasului si aceasta deoarece pretul crescut obliga astfel de dezvoltari pentru a acoperi investitiile initiale facute în terenuri.

 

   

Suprafete industriale in Cluj


    Infrastructura imbatranita si ritmul lent in care unele reforme sunt realizate constituie cateva din piedicile unei dezvoltari mai de amploare al sectorului industrial si logistic in Romania. Capitala continua sa atraga principalele dezvoltari pe acest segment, urmata de regiunea de nord vest si cea de vest. Randamentele care se pot obtine insa pe aceasta piata (aproximativ 7.5%/an) justifica interesul suscitat de cateva companii de renume pentru dezvoltari pe acest segment.
    Cu o oferta in mare parte imbatranita, Cluj-Napoca nu raspunde din punct de vedere al spatiilor industriale existente in totalitate, cerintelor investitorilor interesati in dezvoltarea de centre logistice sau de spatii de depozitare la standarde ridicate.
Firmele de transport si distributie, marile lanturi de magazine, precum si companiile de logistica vor sa inchirieze pentru Bucuresti de exemplu, spatii mari de peste 2.000 mp pentru depozitarea produselor. Insa oferta este aproape inexistenta.
La nivelul capitalei, de exemplu, doar 500.000 de mp de spatii pentru depozitare sunt construiti, fata de 650.000 mp in Budapesta, 836.000 in Varsovia sau 870.000 in Praga. Majoritatea companiilor cauta depozite in Bucuresti sau in cateva orase din vest: Cluj, Timisoara sau Oradea.

 

Suprafete comerciale in Cluj

 

    Apetitul romanilor pentru cumparaturi este in crestere. Sustinut de o crestere a puterii de cumparare (116% in ultimii 5 ani) dar si de majorarea nivelului creditelor de consum ale populatiei (peste 400% in ultimii 7 ani), segmentul comercial romanesc a cunoscut o evolutie ascendenta, fiind preconizata, de altfel, o crestere de 10-15% anual. Cu toate ca avantul investitional este in crestere, cu un accent indreptat in ultima vreme catre orasele cu peste 100.000 de locuitori, randamentele la vanzare sunt intr-o panta usor descendenta, fiind preconizate la vanzare obtinerea unor randamente de 6-6.5% pe an.
    Dezvoltarea de amploare a segmentului comercial s-ar putea regasi pe termen mediu si lung intr-o scadere a nivelului chiriilor percepute. In momentul de fata, capitala inregistreaza cele mai mari chirii, cu oscilatii intre 25-40 de euro/mp in zonele periferice si pana la 120-150 de euro/mp in zona Bulevardului Magheru.

 mp de spatii comerciale lansate in 200-2008

 

Structura cladirilor din judetul Cluj

 

 Structura cladirilor din judetul Cluj

 

Potentialul constructiilor in Cluj-Napoca pe cartiere

    In ceea ce priveste dezvoltarea teritoriala, municipiul Cluj-Napoca inregistreaza un numar de 19 (+2) cartiere organizate in jurul centrului istoric al orasului, dupa cum urmeaza:

•    Gheorgheni •    Andrei Muresanu •    Borhanci •    Becas •    Buna Ziua •    Faget •    Zorilor Sud •    Zorilor •    Manastur •    Plopilor •    Grigorescu •    Gruia •    Dâmbul Rotund •    Iris •    Bulgaria •    Marasti •    Aurel Vlaicu •    Sopor •    Someseni •    + 2 viitoare noi cartiere: Tineretului si Dealul Lombului


 

Piata imobiliara din Romania


    Unul din sapte britanici ar fi dispus sa investeasca in piata imobiliara din Romania sau Bulgaria. Acest procent poate parea usor umflat, dar, pe de alta parte, poate fi generat de o crestere tot mai pregnanta a interesului pentru piata imobiliara est europeana, o piata caracterizata inca de obtinerea unor randamente investitionale cu mult peste cele obtinute de alte piete. Situatia intalnita acum la noi poate fi comparata, intr-o oarecare masura cu cea simtita mai intai de Spania si apoi copiata de Grecia. Daca in aceste zone teama de un crash al pietei imobiliare este tot mai accentuata, Romania continua sa fie vazuta ca un pol insemnat de atragere a investitiilor, cel putin pe o perioada viitoare de 4-5 ani.

 Suprafata medie/locuinta


   

Proiecte si realizari ale administratiei locale


    Avand in vedere importanta pe care Clujul o joaca pe plan regional si national, administratia locala a facut pasi importanti pentru dezvoltarea orasului la un nivel european. S-au realizat astfel diverse lucrari pe urmatoarele directii: infrastructura stradala, parcari, locuinte sociale, locuri de recreere.
 
 

Profilul strategic al judetul Cluj

 

Judetul Cluj


    Teritoriul administrativ, desfasurat pe o suprafata de 667, 44 km2 cuprinde o populatie de cca. 689.523 locuitori, este organizat in 81 de unitati administrative, din care 5 orase cu rang de municipiu si 75 de comune ce cuprind cele 420 de sate ale judetului. Clujul are trei municipii: Cluj-Napoca, resedinta administrativa a judetului cu 305620 de locuitori, Turda cu 57.939 locuitori si Dej cu 38.911 locuitori. In plus, judetul mai are trei orase: Campia Turzii cu 26705 locuitori, Huedin cu 9753 locuitori si Gherla cu 22.325 locuitori.
    Judetul Cluj se situeaza pe locul doi la nivel national in ceea ce priveste rata de cuprindere in invatamant la toate nivelurile (79,5%), dupa Bucuresti. Populatia universitara la nivelul regiunii este concentrata cu preponderenta la nivelul orasului Cluj Napoca, al doilea centru universitar din tara dupa Bucuresti.
    Judetul Cluj, inregistreaza in plus si cel mai mare nivel al salariului mediu din intreaga zona a Transilvaniei, dupa cum se poate observa si in graficul alaturat (date statistice la nivelul anului 2005). In prezent, in judetul Cluj salariul mediu brut a ajuns la o valoare de 1595 RON.

Castigul salarial mediu brut-2005

 

Preturi in constructii

     Piata imobiliara din Romania a devenit una intangibila pentru majoritatea populatiei, din cauza preturilor exorbitante.  Preturile mari se reflecta, mai mult sau mai putin, in cresterea costurilor cu materialele de constructii, cu manopera, precum si in costurile cu transporturile si achizitionarea-intretinerea utilajelor. Insa, datorita concurentei si a cresterii costurilor in domeniile adiacente pietei imobiliare, preturile tind sa ramana constante.

 Puterea de cumparare a populatiei intre anii 1990-2004

Pagina 3 din 4