Piata imobiliara in 2009

Nebunie...haos...disperare...cam asa s-ar caracteriza piata imobiliara din Romania in prezent. Dezvoltatorii imobiliari au ramas cu locuintele nevandute, preturile sunt in stagnare, oamenii nu dispun de bani pentru achizitionarea unei locuinte din cauza limitarii conditiilor pentru un credit. Aceasta este realitatea pietei imobiliare in 2009.

   Piata imobiliara in 2009
 
     Si totusi pentru a intelege acest proces trebuie sa intelegem de unde a pornit criza si din ce cauza, astfel incat sa putem cauta solutiile necesare. In 2008-2009 marea majoritate a lumii industrializate a intrat intr-o recesiune profunda. Complexitatea cercurilor vicioase, care a contribuit la aceasta criza includ preturile mari la petrol, la alimente si, nu in ultimul rand, colapsul pietei locuintelor in Statele Unite. In intreaga lume, multe investitii si banci comerciale mari si bine pozitionate pe piata, se confrunta in prezent cu pierderi masive si chiar cu falimentul. S-a sustinut faptul ca, cresterile imense ale preturilor bunurilor au venit ca o consecinta a unei perioade in care creditele erau usor accesibile, iar principala cauza a scaderii economice a fost exceptional financiara. Acest lucru a dus la cresterea somajului, precum si la alte semne de scadere contemporana economica in cele mai importante economii ale lumii.
    Mai mult decat atat, in decembrie 2008, NBER a declarat ca Statele Unite era in recesiune inca din decembrie 2007, si multi economisti si-au exprimat ingrijorarea ca nu exista nici un scop pentru aceasta scadere, iar restabilirea economica ar putea sa nu apara pana in anul 2011. Aceasta recesiune este cea mai grava de la Marea Criza din anii 1930. Rata somajului a crescut incepand din septembrie 2008. In martie 2009, 742.000 de locuri de munca s-au pierdut cu o pierdere neta de 663.000 de locuri de munca. Rata somajului in Statele Unite este in prezent de 8,5%.

Bubble-ul imobiliar la nivel mondial


    Din 2007, bubble-ul imobiliar, adica cresterea artificiala a preturilor, era in curs de desfasurare, in multe parti ale lumii, in special in Statele Unite, Argentina, Marea Britanie, Olanda, Italia, Australia, Noua Zeelanda, Irlanda, Spania, Franta, Polonia, Africa de Sud, Israel, Grecia, Bulgaria, Croatia, Canada, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Suedia, Tarile Baltice, India, Romania, Rusia, Ucraina si China. Se spune chiar ca aceasta crestere artificiala a preturilor locuintelor, nejustificata in economia reala, la nivel mondial, este cea mai mare din istorie. Prin urmare, cresterea imobiliara este invariabil urmata de severe scaderi de pret (de asemenea cunoscuta ca o cadere a preturilor caselor), care poate duce la neechitatea proprietarilor ce detin capital negativ (o datorie a ipotecii mai mare decat valoarea curenta a proprietatii).

Cauzele crizei imobiliare


  • fara indoiala, un factor care a amplificat magnitudinea crizei, a fost raspandirea, pe scara larga, a calculelor gresite realizate de catre banci si investitori, la un nivel de risc inerent in obligatia nereglementata a acordarii de credite fara garantii, pentru persoane ce nu se incadrau in conditiile de creditare. Conform acestei teorii, bancile si investitorii au sistematizat riscul si au profitat de ratele dobanzii scazute pentru a imprumuta sume enorme de bani, pe care le puteau inapoia numai daca piata locuintelor continua sa creasca in valoare.
  • crearea de credit ca o cauza: crearea de credit prin intermediul politicilor bancilor centrale a dat nastere la un boom artificial, care este, in mod inevitabil, urmat de faliment. Aceasta perspectiva sustine ca politica monetara a bancilor centrale creeaza foarte multe credite ieftine, prin stabilirea ratelor dobanzilor la un nivel foarte mic, acolo unde ar fi stabilite de catre o piata libera. Aceasta disponibilitate a creditelor inspira un pachet de investitii proaste, in special pe termen lung, cum ar fi proiectele de locuinte si bunuri de capital si, de asemenea, impulsioneaza un boom de consum, iar stimulentele pentru a economisi sunt diminuate. Astfel, apare un boom nesustinut, caracterizat prin investitii proaste si consum peste posibilitatile financiare. Insa, creditul creat nu este sustinut de nici o economisire reala, prin urmare, nu exista resurse suficiente pentru finantarea la nesfarsit, a investitiilor proaste sau a ratei consumului. Falimentul are loc atunci cand investitorii realizeaza in mod colectiv greseala ce au facut-o. Acest lucru se intampla de obicei, dupa ce rate dobanzilor cresc din nou. Lichidarea investitiilor proaste si reducere consecventa a consumului arunca economia intr-o recensiune, a carei severitate oglindeste excesul. 
  • alta cauza a crizei ar fi piata libera, pentru ca nu s-au adoptat decizii cu privire la regularizarea pietelor
  • alti economisti au ajuns la concluzia ca aceasta criza a fost: (1) cauzata de excesul de expansiune monetara; (2) prelungita, prin incapacitatea de a evalua riscul ca urmare a declaratiilor financiare opace; si (3) inrautatita de caracterul imprevizibil al raspunsurilor guvernului asupra crizei.
  • o alta cauza a crizei este supraproductia de bunuri determinate de globalizare (si, mai ales, investitiile vaste in tari precum China si India, ale companiilor multinationale in ultimii 15-20 ani, care a crescut foarte mult productiei industriala la nivel mondial la un cost redus). Supraproductia tinde sa provoace o deflatie, iar semnele deflatiei au fost evidente inca din octombrie si noiembrie 2008.

Solutii pe plan global

  • stimularea cererii si angajarilor
  • lupta impotriva formelor de protectionism si a evaziunii fiscale prin introducerea anumitor instrumente economice asa cum este spre exemplu impozitul forfetar
  • mentinerea comertului si a investitiilor straine 
  • furnizarea creditelor prin promovarea lichiditatii si recapitalizarea sistemului bancar