Constructii ale oraselor pierdute!

Orasele pierdute au fost orase reale, populate si prospere. Unele sunt legende (Atlantis) fiind subiectul a numeroase filme si documentare, altele sunt reale, datorita ruinelor descoperite de arheologi. Toate au fost studiate de catre oamenii de stiinta, insa unele dintre ele vor ramane in faza de mit pana cand vom descoperi dovezi care sa le ateste existenta. In cele ce urmeaza va vom prezenta o lista de 10 orase pierdute din intreaga lume.

 

 

 

    Machu Picchu ("Varful Vechi") este un oras situat in Columbia la 2,430 m altitudine pe o creasta deasupra Vaii Urubamba din Peru, langa Cusco. Machu Picchu este probabil cel mai familiar simbol a imperiului incas. Locul a fost numit "Mostenirea Lumii" in anul 1983, cand a fost descris ca "o opera de arta absoluta a arhitecturii si o marturie unica a civilizatiei incase".
    Machu Picchu a fost construit in  anul 1450, moment de glorie pentru imperiului incas, si a fost abandonat dupa mai putin de 100 de ani mai tarziu, din cauza declinului incasilor in urma cuceririi imperiului de catre spanioli. Desi orasul se afla la numai 100 de km de Cusco, capitala incasa nu a fost niciodata gasita, fiind distrusa de cotropitorii spanioli. De-a lungul secolelor, jungla care inconjura orasul a crescut atat de mult incat numai cateva persoane stiau de existenta acestui maret oras.
    In anul 1911, istoricul si exploratorul de la Yale, Hiram Bingham a adus orasul pierdut in atentia lumii intregi, afirmand faptul ca acest oras ar putea fi locul de nastere si centrul spiritual al civilizatiei incase.

    Angkor reprezenta scaunul regal al imperiului Khmer care a inflorit aproximativ intre secolele IX-XV i.Hr. Mai precis, perioada Angoriana poate fi definita ca perioada din anul 802 i.Hr., cand monarhul Jayavarman II, al imperiului hindus, s-a proclamat "monarh universal" si "rege-zeu" al Cambogiei, pana in anul 1431 i.Hr., cand tailandezii au invadat capitala Khmerului, cauzand astfel migrarea populatiei spre sud, in Phnom Penh.   
    Ruinele sunt localizate intre paduri si ferme, la nord de Marele Lac (Tonle Sap) si la sud de dealurile Kulen. In Angkor se afla peste 1000 de temple, variind de la gramezi de caramizi iesind din lanurile de orez pana la monumente magnifice. Multe dintre templele din Angkor au fost restaurate, iar impreuna formeaza cel mai semnificant sit al arhitectutii Khmer. Numarul vizitatorilor se ridica la peste 1 milion anual.   
    In anul 2007, o echipa internationala de cercetatori, folosind fotografii realizate cu ajutorul satelitilor si diferite tehnici moderne, au ajuns la concluzia ca Angkor a fost cel mai mare oras industrial din lume. Cel mai apropiat rival al orasului Angkor, in ceea ce priveste marimea, a fost orasul maias Tikal din Guatemala.

    Memphis a fost capitala antica a Egiptului de Jos si a Regatului Vechi al Egiptului de la fondarea sa pana in anul 2200 i.Hr. si mai tarziu pentru perioade mai scurte in timpul Noului Regat.
    Numele sau egiptean era Ineb Hedj ("Peretii albi"), iar numele de Memphis este deformarea grecesca a numelui egiptean al piramidei lui Pepi (dinastia a IV-a) Men-nefer. Dupa Herodot, orasul a fost fondat in jurul anului 3100 i.Hr. de catre Menes, care a unit cele doua regate ale Egiptului.    Estimarile populatiei care au trait aici difera foarte mult. Unii cercetatori spun ca in Memphis locuiau 30.000 de oameni si era, de departe, cel mai mare amplasament din lume de la fondarea sa pana in anul 2250 i.Hr. si din 1557 pana in 1400 i.Hr. Memphis atins apogeul in timpul celei de a VI-a dinastii ca centru al cultului zeului Ptah. Declinul sau a aparut dupa dinastia a XVIII-a odata cu cresterea Thebei si a fost revitalizata sub sub dominatia persana, ramanand al doilea oras al Egiptului, odata cu ridicarea Alexandriei. Dupa Imperiul Roman, Alexandria a ramas cel mai important oras, pana in anul 641 d.Hr. prin intemeierea orasului Al Fustat. Memphis a fost in majoritate abandonat si a devenit sursa de piatra pentru asezarile invecinate. Si totusi a ramas un templu impozant in secolul al-XII-lea, ca mai tarziu sa devina o intindere de ruine si roci daramate. Ruinele templului lui Ptah si a lui Apis au fost descoperite in acest sit, precum si cateva statui, inclusiv doua din alabastru de cate patru metri ale lui Ramses al II-lea.

    Petra ("Roca") se afla la poalele muntelui Hor in Iordania, intr-o vale imprejmuita de munti care formeaza flancul de est al Arabiei, incepand de la Marea Moarta pana in Golful Aqaba. Acest loc este faimos pentru structurile sale de roci cioplite in stanca, fiind descoperit de exloratorul elvetian Johann Ludwig Burckhardt in 1812.
    Inchis de turnurile de stanci, Petra, nu numai ca avea avantajele unei fortarete, dar in acelasi timp controla caile comerciale care treceau prin fasia Gaza la vest, prin Bosra si Damascus la nord, prin Aqaba la Marea Rosie, si prin desert pana in Golful Persic. Declinul Petrei a venit rapid sub dominatia Imperiului Roman, din cauza avantajului sau comercial. In anul 363 un cutremur a distrus cladirile.