Germania a investit in astfel de gradini de-a lungul timpului, pentru a lupta impotriva incalzirii globale, ajungand sa amenajeze aproximativ 20 la suta din terasele blocurilor, incepand de la mici gradinite cu jardiniere si plante rezistente, la sisteme complexe, cu sute de specii de plante, copaci mai mici, flori diverse. Casele nemtesti au fost adaptate pentru a putea sustine parcurile in miniatura, fiind dotate cu instalatii de drenare a apei de ploaie, precum gazoanele de pe marile stadioane.
Astfel de gradini se intalnesc si in cel de-al treilea oras ca marime din Statele Unite ale Americii si anume in Chicago. Prima gradina de acest tip din oras se gaseste, chiar pe acoperisul Primariei, iar edilul doreste extinderea de astfel de spatii verzi. Ideea a fost preluata de la europeni acum sapte ani si a fost sustinuta financiar chiar de primaria orasului. Intre timp municipalitatea a construit si este proprietar al altor 35 de gradini suspendate. Exemplul a fost urmat apoi de alte institutii publice sau private, precum magazine, restaurante sau cladiri de birouri. In prezent, in oras au fost construite peste 200 de gradini, acoperind mii de metri patrati de terasa cu vegetatie bogata.
Prin aceasta investitie Chicago a reusit sa reduca poluarea aerului si, de asemenea, sa dea un aspect proaspat si placut cladirlor din beton si sticla, devnind astfel, cel mai verde oras american "la inaltime". Chicago a devenit un model si pentru celelalte orase.
Cu scopul de a extinde aceste gradini pe toate cladirile din Chicago, primaria a decis in anul 2005, sa acorde subventii de pana la 5000 de dolari pentru constructia unor astfel de gradini pe terasele blocurilor. In plus, s-ar putea adopta o hotarare prin care cladirile care primesc fonduri din partea Primariei sa fie obligate sa aiba si astfel de gradini.
Primaria din Chicago, prin aceste proiecte, face toate eforturile de regenerare urbana a orasului, constientizand astfel nevoia de aer proaspat si curat de care are nevoie fiecare om pentru a duce o viata sanatoasa. Un alt de proiect de mediu pe care il pregateste primaria este acela de a planta cateva sute de copaci, iar unele drumuri vor fi inchise, deasupra lor construindu-se parcuri.
Aceste gradini au nenumarate beneficii, intr-un oras sufocat de beton, fier si sticla: reduce efectul de sera, mareste durata de viata a unui acoperis, ofera un spatiu de recreere. Din cauza incalzirii globale, anotimpurile se schimba, apar diferente de temperatura mari si altele. S-a descoperit, insa, ca temperatura din aceste locuinte nu creste peste 26 de grade Celsius vara, dar nici nu scade sub patru grade Celsius cand e iarna. Cu alte cuvinte, o terasa fierbinte se transforma in aer conditionat natural.
Pe langa avantaje, exista, din pacate, si dezavantaje. Un prim dezavantaj se refera la costurile de constructie al acoperisului pe care se va amplasa gradina, care ajung sa fie de doua ori mai mari decat cele ale unui acoperis clasic, chiar daca durata de viata este de 40 - 50 de ani. In plus, unele cladiri mai vechi, nu au fost proiectate pentru a suporta o greutate suplimentara, chiar daca este vorba doar de cativa centrimetri de sol fertil. Totusi aceste proiecte continua, deoarece regenerarea atmosferei este mult mai importanta, mai ales daca ne-am uita la repercursiunile aduse de poluare asupra mediului inconjurator.
De asemenea, taierile masive de paduri din ultimii ani, fac ca aceste repercursiuni sa fie si mai grave, iar concentrarea autoritatilor pe construirea tot mai multor blocuri ne lipseste pe noi de aer prospat si curat de care are nevoie fiecare dintre noi. Mai mult decat atat, in orice oras fiecare om trebuie sa dispuna de 20 de metri patrati de spatiu verde, insa acest lucru nu se intampla in nici un oras din Romania, iar gradinile de acest tip ar mai inveseli si improspata atmosfera marilor urbe.
< < | > > |
---|