Iluminatul public

    Dupa cum spuneam mai devreme, lumina artificiala da un plus estetic orasului, mai ales prin faptul ca poate fi pusa in diferite pozitii, sa lumineze de jos in sus, de sus in jos, paralele, etc. Iluminatul arhitectural ii poate da unei cladiri un aer sacru, impunator sau o poate face mai primitoare.
    Iluminarea arhitecturala se face prin led-uri. Led este prescurtarea de la "light emitting diodes", adica diode care emit lumina si a aparut prima data pe display-ul ceasului digital, apoi s-a folosit si inca se foloseste pentru luminarea semafoarelor, iar mai nou se regasesc in peisajul arhitectural. Ledurile in peisajul arhitectural se regasesc peste tot in lume, mai ales acum cand tehnologia s-a dezvoltat considerabil, iar ledurile au devenit mai mici, emit mai multa lumina si consuma mai putina energie, caracteristici care i-au determinat pe multi arhitecti si designeri sa le includa in proiectele lor.
    Insa, cea mai des intalnita aplicatie a ledului este, fara discutie, in reclamele luminoase care isi schimba culorile sau in panourile decorative de pe cladirile impunatoare. Practic, daca se doreste o schimbare coloristica a cladirilor sau pentru a evidentia elemente importante ale constructie respective, atunci ledurile sunt solutia potrivita.
    Pe langa leduri se mai folosesc si lampile de iluminat, deoarece si acestea au capacitatea de a-si schimba culoarea.
Un exemplu concludent in acest caz sunt lampile fluorescente RGB are au fost sursa efectelor de schimbare a culorii si inca mai sunt folosite cu succes in unele proiecte (turnul Deutsche Post din Bonn, Germania, proiectat in 2003 de Helmut Jahn), insa in majoritatea proiectelor se prefera ledurile pentru iluminarea fatadei. De ce? S-a facut o analiza comparativa intre lampile fluorescente si leduri pe cladirea Chanel din Tokyo proiectat de Peter Marino, din puctul de vedere al gradului de intretinere, cantitatea de caldura emisa si consistenta culorilor; alegerea a fost in favoarea ledurilor. Un alt avantaj al ledurilor este faptul ca ele pot fi prinse in fatadele moderniste de sticla si metal si isi pot schimba modul de iluminare in fiecare noapte, reproducand, de exemplu, semnatura Chanel. Desi aceasta alegerea a ridicat costurile proiectului, arhitectii au fost convinsi de eficienta in timp a ledurilor. Sediul Chanel din Tokyo, are o fatada tripla care prezinta un invelis de sticla si leduri speciale, care permit cladirii sa fie complet transparenta in timpul zilei si sa lumineze ca o lanterna noaptea.
    Desi nivelul de flux luminos emis de leduri ramane scazut,insa cantitatea de lumina emisa este mult mai mare decat cea a becurilor halogen, iar consumul este mai mic; in plus, fata de halogen, culoarea luminii este mai apropiata de cea naturala.). In afara de faptul ca au un consum foarte mic, ledurile pot fi solare sau alimentate de baterii, ceea ce le face sa fie potrivite pentru proiectele in care lumina nu trebuie intrerupta. Cum nu iradiaza caldura, ledurile sunt alegerea perfecta pentru interioarele in care caldura poate deteriora obiectul care trebuie luminat - un tablou. Din acest motiv si lampile de birou au inceput sa incorporeze tehnologia ledurilor.

    Iluminatul nu se refera numai la arhitectura citadina, in acest domeniu intrand si preocuparea pentru iluminatul gradinior si al pietelor publice.
    Conceptul de iluminare a corpurilor de arhitectura nu era luat in considerare de catre arhitecti inainte de anii 1960. Insa in 1969 s-a infiintat Asociatia Internationala a Designerilor de Sisteme de Iluminat (International Association of Lighting Designers - IALD), iar iluminatul a luat o amploare deosebita. Din momentul cand aceasta asociatie a luat fiinta, activitatea de iluminare a cladirilor s-a ridicat la rangul de design de iluminat arhitectural. IALD a ramas o asociatie in general Nord Americana pana in 1993, cand s-a format si Asociatia Designerilor Europeni de Sisteme de Iluminat (European Lighting Designers' Association - ELDA, mai tarziu ELDA+). De aspectele tehnice se ocupa Comisia Internationala de Iluminari (CIE), infiintata inca din 1931 si care are sediul in Viena, Austria.
    Designul iluminarilor arhitecturale se concentreaza pe trei aspecte fundamentale legate de iluminarile corpurilor arhitecturale:

• aspectul estetic al cladirii, parte foarte importanta, mai ales in cazul monumentelor si bisericilor reprezentative
• aspectul ergonomic, care se refera la functia pe care o indeplineste lumina proiectata pe fatada cladirii, ea trebuind sa scoata in evidenta anumite elemente arhitecturale
• cantitatea de energie folosita, pentru ca este important si ca intreg proiectul de iluminare sa nu fie exagerat - este vorba de iluminarea unor spatii nesemnificative din punct de vedere vizual sau de iluminarea excesiva.
  

    In ceea ce priveste aspectul estetic al cladirii, arhitectul mareste gradul de interes al fiecarui element arhitectural in parte, stabileste daca trebuie sa fie scoase in evidenta sau daca trebuie numai sa se integreze printre celelalte, toate acestea cu ajutorul luminii artificiale, care face pe trecator sa tresara la vazul spectacolului magnific de care sunt in stare ledurile.
    Aspectul functional al proiectului se refera la nevoia ca intreag proiectul sa fie vizibil (mai ales noaptea, dar si ziua), la impactul pe care o are lumina zilei asupra elementelor de iluminat si la probleme legate de siguranta (stralucire, confuzia care poate aparea din cauza culorilor folosite, etc.).