Cladiri importante in Cluj-Napoca - Atunci si acum!

Este important sa stim trecutul nostru ca sa putem merge inainte. Nu v-ati oprit niciodata in fata unei cladiri vechi sa ramaneti uimiti de arhitectura de atunci si sa va ganditi prin ce vremuri a trecut acea cladire? Ce oameni au locuit in ea? A trecut prin razboaie? Un loc plin de istorie si enigme, cu o arhitectura pe care si astazi o admiram, care a rezistat generatii de-a randul.
    Observam cat de mult am evoluat, atat in ceea ce priveste arhitectura, cat si modul de constructie si materialele folosite, uitandu-ne la pozele vechilor si grandioaselor bulevarde. Haideti sa facem un tur al cladirilor vechi, dar si astazi impunatoare din Cluj-Napoca.

Bulevardul Regele Ferdinand

     Bulevardul Regele Ferdinand era denumit in trecut Strada Podului (in latina Platea Pontis), deoarece ducea pana la Somes pe care il traversa peste un pod, legand astfel pietele Unirii cu Mihai Viteazul. Numele strazii a variat in timp. De la numele Strada Podului, care este cea mai veche denumire cunoscuta a strazii, ulterior s-a numit, la mijlocul sec. al-XIII-lea, Hydwcha (Strada Podului in maghiara), din 1848 Wesselenyi Miklos, din 1923 pana in 1949 Calea Ferdinand, in perioada ocupatiei hortiste s-a numit Wesselenyi, in perioada comunista i s-a schimbat numele in Gheorghe Doja, urmand ca in cele din urma sa primeasca numele Regele Ferdinand din 1999. In prezent, bulevardul se afla situat in centrul orasului si serveste ca strada comerciala, desi adaposteste edificii din secolele XVIII - XIX. Capatul nordic al strazii este reprezentat de intersectia cu Somesul Mic. In aceasta zona se afla un ansamblu de cladiri care delimiteaza capetele podului de peste Somes si au fost ridicate la sfarsitul secolului al-XIX-lea. Cladirile se caracterizeaza printr-o arhitectura ce combina elemente de Baroc, Renasterii si Goticului. Insa, Palatul Szekéy este diferit de celelalte constructii datorita elementelor sale arhitecturale ce apartin stilului Neogotic, cu fatada ornata cu decoruri florale si geometrice din teracota. Tot in capatul nordic al strazii, s-a construit Palatul Telefoanelor, o cladire impresionanta care se alatura unui ansamblu de cladiri moderniste din Strada George Baritiu (o strada invecinata). Cladirea a fost cumparata in anul 2006 de catre Banca Transilvania, care o foloseste drept sediu central al bancii. Mai mult decat atat, aceasta strada ofera un bun amplasament pentru activitatea comerciala: magazine selecte de imbracaminte, incaltaminte, parfumerii si multe altele.

Statuia lui Matei Corvin

    Un alt monument istoric care se afla pe acest bulevard este Statuia lui Matei Corvin, care a fost dezvelita in anul 1902 in piata centrala a Clujului, devenind de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orasului. Monumentul, realizat de sculptorul János Fadrusz, a fost finantat prin subscriptii publice si a fost.  Ideea amplasarii statuii lui Matei Corvin (rege al Ungariei nascut la Cluj) la Cluj dateaza inca din 1882. Macheta realizata de János Fadrusz a fost aprobata de catre autoritatile locale  in 1894, castigand marele premiu la Expozitia Mondiala din 1900 desfasurata la Paris. Inaugurarea statuii a avut loc cu intarziere, pe data de 12 octombrie 1902, din cauza costurilor mari ale realizarii acestei statui. Statuile au fost  transportate cu trenul de la Budapesta si apoi pe sinele unei vechi linii de tramvai cu cai pana in centrul Clujului, unde au si fost amplasate pe soclul din piatra. János Fadrusz l-a intruchipat pe Stefan Bathory - Báthory István, una din statuile ce stau langa cea a lui Matei Corvin, cu chipul sau, astfel incat sa ramana in memoria Clujului. Pe data de 31 octombrie 1902, János Fadrusz a fost numit „doctor honoris causa” al universitatii din Cluj, si mai apoi, in noiembrie 1902  a primit titlul de cetatean de onoare al Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie a regelui Matei Corvin, iar ei au fost plasate patru statui (de la stanga spre dreapta): Pavel Chinezu (Kinizsi Pál; comitele de Timis), Blasiu Magyar (ce semnifica batranul conducator al mercenarilor lui Matei Corvin - faimoasa „Armata Neagra”), Stefan Szapolyai (Szapolyai István; palatinul - viceregele de atunci a Ungariei), Stefan Bathory (Báthory István; voievodul de atunci al Transilvaniei).

Statuia Fecioarei Maria

    Un alt monument important este Statuia Fecioarei Maria („Statuia Sf.Maria Protectoare”, „Statuia Ciumei”)   care se afla la ora actuala in spatele bisericii Sf. Petru si Pavel din Cluj-Napoca din cartierul Marasti (str.21 Decembrie 1989 nr.85). Initial, monumentul era localizat pe strada Universitatii, in fata Bisericii Piaristilor. Monumentul a fost ridicat ca semn de recunostinta Fecioarei Maria pentru ca a ocrotit Clujul de epidemia de ciuma, la cererea guvernatorului Anton Kornis in anul 1744. Statuia a fost realizata in stil baroc de catre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789), iar in anul 1959 a fost demontata, deoarece conducerea comunista a universitatii nu o agrea. In 1961, la cererea bisericii Sf. Petru si Pavel din Cluj-Napoca ea a fost amplasata in spatele acesteia. Ultima restaurare a avut loc in perioada 1957-1958. In prezent, monumentul necesita restaurari majore, deoarece a ajuns intr-o stare degradabila si se vorbeste chiar de readucerea lui la amplasamentul initial.

Bastionul Croitorilor

    Bastionul Croitorilor (magh. Bethlen vagy szabók bástyája = Bastionul Bethlen sau Bastionul Croitorilor) reprezinta unul dintre putinele monumente care au facut parte din Vechea Cetate a Clujului, pastrandu-se exelent pana in prezent.  Monumentul  a fost finantat de „Breasla Croitorilor” . Fiecare turn al zidului de aparare a fost finantat de alta breasla (Croitori, Cizmari, Tamplari, Sapunari, Rotari, Olari, Zidari, Curelari etc). Intre anii 1627-1629, pe timpul principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit din piatra faltuita, iar zidurile masive pastreaza inca lacasurile de tragere. Monumentul poarta numele breaslei croitorilor din Cluj, care l-au intretinut si au avut obligatia pazei orasului in acel punct. Este singurul bastion al cetatii vechi care s-a pastrat integral. In cetate au fost torturati si executati preotul Saski si Baba Nova de catre nobilii transilvaneni, in urma bataliei de la Miraslau. In apropierea bastionului a fost expus, in 1601, trupul tras in teapa al lui Baba Novac, general al lui Mihai Viteazul. In anul 1975, a fost ridicata statuia cu scopul de a celebra eroismul de care a dat dovada Baba Novac. In anul 1924 a avut loc restaurarea bastionului, fiind transformat in muzeu, iar in anul 1959 monumentul a suferit inca o restaurare.  In ultimii 20 de ani bastionul nu a mai fost renovat, desi aspectul sau nu este unul care ar putea atrage turisti.  Dandu-si seama de potentialul sau turistic, autoritatile locale au inceput renovarea monumentului, avand in plan gazduirea Centrului de Cultura Urbana, care va cuprinde o cafenea literara la subsol, o sala de conferinte la etajul I si o biblioteca la etajul II.

Teatrul maghiar

Palatul Bánffy

    Palatul Bánffy este amplasa in Piata Unirii fiind construit de catre contele Gheorghe Banffy intre anii 1774-1785. Aspectul sau este unul de o frumusete rara dat fiind faptul ca au fost folosite influiente baroce in arhitectura sa. In partea frontala a palatului se gaseste blazonul familiei Banffy, precum si statui zeilor mitologiei romane: Marte, Apollo, Diana, Perseu, Minerva si Hercule. Palatul s-a transformat in Muzeul National de Arta Cluj-Napoca in anul 1951, adapostind obiecte valoroase cum sunt picturile, grafica si arta decorativa. Colectia de baza a muzeului este reprezentata de o reuniune de opere ale artistilor consacrati (Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu s.a.), colectie dispusa in 20 de camere. In anul 1990 a fost inchis etajul cladirii iin care se afla Galeria de Arta, deoarece acest nivel erau intr-o stare avansata de degradare. Totusi, in anul 1996 acesta a fost redeschis, renovat fiind. Mai mult decat atat, in anul 1997, Muzeul National de Arta Cluj-Napoca a fost nominalizat la premiul EMYA pentru muzeul european al anului.