Profilul strategic al judetul Cluj

 

Judetul Cluj


    Teritoriul administrativ, desfasurat pe o suprafata de 667, 44 km2 cuprinde o populatie de cca. 689.523 locuitori, este organizat in 81 de unitati administrative, din care 5 orase cu rang de municipiu si 75 de comune ce cuprind cele 420 de sate ale judetului. Clujul are trei municipii: Cluj-Napoca, resedinta administrativa a judetului cu 305620 de locuitori, Turda cu 57.939 locuitori si Dej cu 38.911 locuitori. In plus, judetul mai are trei orase: Campia Turzii cu 26705 locuitori, Huedin cu 9753 locuitori si Gherla cu 22.325 locuitori.
    Judetul Cluj se situeaza pe locul doi la nivel national in ceea ce priveste rata de cuprindere in invatamant la toate nivelurile (79,5%), dupa Bucuresti. Populatia universitara la nivelul regiunii este concentrata cu preponderenta la nivelul orasului Cluj Napoca, al doilea centru universitar din tara dupa Bucuresti.
    Judetul Cluj, inregistreaza in plus si cel mai mare nivel al salariului mediu din intreaga zona a Transilvaniei, dupa cum se poate observa si in graficul alaturat (date statistice la nivelul anului 2005). In prezent, in judetul Cluj salariul mediu brut a ajuns la o valoare de 1595 RON.

Castigul salarial mediu brut-2005

 

Evolutia populatiei judetului Cluj-prognoza 2010

Cluj-Napoca


    Cluj-Napoca, Kolozsvár, Klausenburg, Claudiopolis este municipiul resedinta de judet, precum si capitala istorica a Transilvaniei. Oras cu o vechime considerabila, este mentionat in documente pentru prima data de geograful grec Claudius Ptolemeu inca din perioada preromana, iar prima atestare documentara dateaza din anul 124 A.D.
    Au existat cateva momente de referinta din istoria Clujului care au marcat evolutia urbana a acestei asezari transilvane ajunsa astazi la statutul de capitala culturala, academica, medicala si financiar economica a Transilvaniei. Acest statut continua de fapt rolurile si pozitiile cheie ocupate de Cluj in decursul timpului. Acordarea statutului de oras liber la 1405 de catre imparatul romano-german Sigismund de Luxemburg vine dupa ce regele Carol Robert semneaza la 09 august 1317 actul prin Clujul devine oras. Aceste masuri ale regilor Ungariei subliniaza rolul de centru comerci al si mestesugaresc pe care orasul Cluj l-a avut in Transilvania. Matei Corvin, rege al Ungariei (1458- 1495) a continuat acordarea de privilegii in vederea dezvoltarii economice a orasului. Lista celor care au fost protectori sau a celor care au sustinut dezvoltarea Clujului include multe nume din familiile nobiliare transilvane (nobili, principi, oameni de cultura), toti acesti potectori si sustinatori ai Clujului creand conditii favorabile care au condus la dezvoltare orasului in plan economic si cultural.
    Cluj-Napoca se situeaza in prezent pe locul II in ierarhia nationala ca potential de polarizare, dupa capitala, influenta acestuia manifestandu-se asupra intregului spatiu al Transilvaniei. In cadrul regiunii ocupa locul I in ierarhia urbana.
    Populatia municipiului Cluj-Napoca numara, in 2006, 305.620 locuitori, reprezentand 44,32 % din populatia judetului. La aceasta populatie se adauga peste 100.000 de persoane constituite din studenti la universitatile din oras. Populatia cuprinsa intre 15 si 35 de ani reprezinta aproximativ 40% din populatia orasului.
Conform recensamantului din 2002 populatia municipiului, avea urmatoarea structura: 79,4% români, 19,0% maghiari, 1,0% rromi, 0,2% germani, 0,1% evrei, 0,3% alte nationalitati.
Municipiul are acces direct la magistralele feroviare si rutiere care-l traverseaza, situatie ce asigura legaturi rapide atat pentru calatori cat si pentru marfuri, nu numai cu capitala si principalele centre ale tarii ci si cu exteriorul. La acestea se adauga facilitatile oferite de aeroportul international situat in limita de est a municipiului.
    Cluj-Napoca, intins pe o suprafata de 179.5 km patrati, are 662 km de strazi, din care 459 km echipate cu facilitati moderne (structura stradala, echipamente pentru servicii publice). Transportul urban este asigurat de o retea formata din 31 de linii de autobuz, 6 linii de troleibuz, 3 linii de tramvai si 8 linii preorasenesti de autobuze (Baciu, Chinteni (Deus), Floresti, Apahida, Dezmir, Luna de Sus, Somesul rece, Pata – Boju).
    In domeniul gospodariei comunale, municipiul dispune de o retea de distributie a apei potabile ce se intinde pe o lungime de 435.3 km, canalizarea publica pe 354.3 km iar lungimea conductelor de distribuire a gazelor naturale masoara 460.5 km.
    Este demn de mentionat faptul ca municipiul Cluj-Napoca exercita o influenta importanta asupra unei zone periurbane ce cuprinde aproape jumatate din teritoriul judetului. Aceasta zona cuprinde 18 comune care apartin unor unitati teritoriale dupa cum urmeaza:
-10 comune in culoarul Somesului (Apahida, Baciu, Bontida, Capusul Mare, Feleacu, Floresti, Gilau, Garbau, Jucu, Savadisla);
- 3 comune in Podisul Somesan (Borsa, Chinteni, Sâmpaul);
- 2 comune in Campia Transilvaniei (Caianu, Cojocna);
- 2 comune in culoarul Ariesului (Aiton, Tureni);
-1 comuna in Muntii Apuseni (Ciurila).
    Populatia acestei zone a scazut ca numar de locuitori prin migratia masiva catre oras si prin scaderea natalitatii, care a dus la imbatranirea accentuata a populatiei ramase, cu exceptia localitatilor mai apropiate de Cluj: Apahida, Baciu, Floresti, Gilau, Luna de Sus, Sanicoara. Aceste localitati au fost de altfel si singurele care au atras implantari industriale sau de depozitare din zona periurbana.
    Dincolo de aceste zone Cluj-Napoca exercita o influenta deosebita si la nivel regional, atat prin dezvoltarea mult mai de amploare a sistemului universitar cat si a dezvoltarii generale a mediului de afaceri.
    Cluj-Napoca ramane in continuare al doilea oras din tara, dupa Bucuresti, ca si grad de polarizare, interesul exercitat de numeroase companii internationale pentru dezvoltarea de afaceri in zona, fiind fara doar si poate justificat. De altfel, un studiu efectuat de revista britanica Monocle, plasa Clujul printre primele 5 zone din lume, anul acesta, ca si ritm al dezvoltarii si ca si interes din partea investitorilor.
    Rata somajului inregistrata in Cluj in ultimii ani a fost in continua scadere. Pentru 2008, de altfel, se preconizeaza ca judetul sa genereze aproximativ 18.000 de locuri noi de munca, cele mai multe fiind destinate sectorului constructiilor. Momentan se considera ca in Cluj-Napoca exista un deficit de 8000 de angajati, pentru aceasta autoritatile locale sperand sa atraga forta de munca din strainatate (Moldova, Ucraina, Turcia sau China) sau bazandu-se pe migratia interna.

Profilul strategic al Clujului

(date prelevate din Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca)

Analiza documentelor strategice si a datelor statistice a identificat urmatoarele caracteristici strategice ale municipiului Cluj-Napoca:

Caracteristici pozitive

    Existenta unui potential deosebit in domeniul invatamantului universitar. Cluj-Napoca este un centru universitar care combina traditia universitara cu modernitatea si integrarea in sistemele universitare europene. Caracteristica universitara a Clujului inseamna accentuarea rolului regional, atragerea de resurse, dezvoltare economica, existenta unei populatii cu inalta calificare, dezvoltarea serviciilor auxiliare domeniului si existenta unei capacitati de adaptabilitate internationala (si integrare europeana) crescuta fata de alte comunitati urbane din Romania. Cultivarea acestui potential trebuie realizata in corelatie cu stimularea potentialului cultural existent.
    Existenta unui potential economic. Municipiul Cluj-Napoca detine cateva atuuri economice care il disting: sector bancar bine dezvoltat, numarul mare de IMM-uri active, parcuri industriale in dezvoltare, volum mare de investitii, indice mare de polarizare, forta de munca calificata, capacitate crescuta in domenii economice de inalta tehnologie, o comunitate de afaceri dinamica si motivata. Cluj-Napoca tinde sa fie foarte competitiv economic la nivelul serviciilor.
    Existenta unui potential crescut in domeniul medical. Acest potential este important in dezvoltarea rolului regional al Clujului, in ceea ce priveste capacitatile de integrare internationala, in dezvoltarea serviciilor auxiliare domeniului, in stimularea capacitatilor universitare si in atragerea unei forte de munca de inalta calificare.
    Existenta unui potential administrativ. Cluj-Napoca reprezinta in acest moment un centru de referinta in ceea ce priveste existenta unui numar semnificativ de institutii administrative de importanta locala, regionala sau nationala. Acest potential este important in cresterea calitatii serviciilor administrative, dezvoltarea rolului regional al orasului, in ceea ce priveste capacitatile de integrare europeana, in dezvoltarea serviciilor auxiliare domeniului, in stimularea capacitatilor universitare, in dezvoltarea unor structuri administrative innovative, in atragerea sporita de fonduri nationale si internationale si in atragerea unei forte calificate de munca.
    Existenta unui potential turistic. Datorita caracteristicilor sale, Cluj-Napoca detine capacitati foarte mari de dezvoltare a turismului pe doua axe principale: turismul de afaceri si turismul urban (turismul istoric/cultural). Acest lucru se datoreaza pe de o parte caracteristicilor istorice ale orasului, iar pe de alta parte, dezvoltarii sectorului economic, cultural si universitar.
    Existenta unui potential asociativ. Cluj-Napoca detine una dintre cele mai active sectoare asociative, non-guvernamentale din Romania. Acest lucru poate aduce avantaje majore in dezvoltarea comunitara, atragerea de fonduri la nivel local, dezvoltarea rolului regional al orasului, dezvoltarea unui spirit local inovativ, cresterea calitatii serviciilor administrative si atragerea unei forte de munca calificate.
    Existenta unui potential deosebit in ceea ce priveste inovatia si creativitatea. Caracteristica universitara a orasului, precum si alte variabile economice, culturale si sociale determina situatia in care comunitatea clujeana detine capacitati peste media nationala in ceea ce priveste inovatia si creativitatea. Acest lucru poate fi speculat in dezvoltarea unui profil specific al orasului (o comunitate care “traieste” din inovatie si creativitate), in dezvoltarea activitatilor de cercetare, a vietii culturale, in dezvoltarea unor activitati economice axate pe tehnologii moderne, in atragerea de fonduri precum si in dezvoltarea capacitatii de integrare europeana si internationala.
    Multiculturalismul. O societate multiculturala este mai putenica la nivelul diversitatii resurselor decat o comunitate monoculturala (conceptul de “valoare adaugata”). Ceea ce a fost considerat a fi un pericol si un potential focar de conflict poate fi reconsiderat ca fiind o oportunitate de catre o comunitate europeana inteligenta. Acest potential de multiculturalism poate aduce avantaje majore in intregrarea internationala, dezvoltare turistica, dezvoltare economica si universitara, dezvoltare culturala si atragere de investitii.
     In sinteza, putem considera ca analiza profilului strategic la nivelul caracteristicilor “pozitive” evidentiaza atuuri importante ale comunitatii clujene. Toate acestea ofera Clujului posibilitatea de a deveni un pol de integrare europeana si internationala la un nivel care nu este atins de nici o alta comunitate urbana din regiune.

Caracteristici negative

    Constrangeri datorate pozitionarii geografice. Pozitionarea geografica a orasului reprezinta o problema strategica importanta. Ea se manifesta la niveluri diferite: de la probleme in domeniul infrastructurii, circulatiei si a spatiilor locuibile, la probleme in ceea ce priveste spatiile verzi si nivelul poluarii. Dezvoltarea Clujului este afectata in acest moment de traficul intens, numarul insuficient de parcari, probleme in ceea ce priveste numarul de locuinte disponibile, dezvoltarea incontrolabila a intravilanului, terenuri insuficiente care sa fie puse la dispozitia investitorilor etc. Toate aceste probleme sunt datorate, in buna masura, pozitionarii geografice.
    Dificultati in racordarea municipiului la cai de comunicatie majore. Orasul sufera inca din cauza lipsei unor conexiuni cu unele cai majore de comunicatie rutiera. De asemenea, dezvoltarea orasului trebuie vazuta in directa legatura cu dezvoltarea aeroportului international Cluj (pe amplasamentul actual sau pe alt amplasament). In nici un caz orasul nu se poate dezvolta armonios in lipsa corectarii acestor deficiente.
    Insuficienta coordonare intre actorii din comunitate. Orasul Cluj-Napoca dispune de o multitudine de grupuri sociale ce desfasoara activitati competitive in domeniul lor de interes (economic, cultural, social, politic, sportiv etc). Resursele de care dispun acestea sunt peste media multor orase similare din Romania. Din nefericire, orasul a aratat, pana in acest moment, mai mult ca o suma a unor grupuri interesate decat ca o comunitate care vizeaza aceleasi obiective strategice pe termen lung si care coopereaza intr-un proces de dezvoltare coerenta.
    Dificultati legate de gestionarea eficienta a resurselor locale. Cluj-Napoca a fost multa vreme un oras ce a detinut resurse importante care nu au fost insa folosite in mod eficient si eficace. Bogatia orasului nu a fost resimtita in mod direct de catre cetateni si comunitate datorita unor probleme de organizare, cooperare si planificare.
    Slaba calitate a serviciilor. Desi orasul Cluj-Napoca are un potential strategic deosebit in domeniul serviciilor, calitatea acestora lasa inca mult de dorit. Analizele realizate in arii diverse au aratat ca domeniile cu potential de dezvoltare deosebit (precum turismul) nu sunt foarte interesate de cresterea calitatii activitatilor prestate, acest lucru avand efecte negative asupra dezvoltarii strategice a orasului.
    Migratia fortei de munca; probleme legate de resursele umane. Desi orasul Cluj-Napoca dispune, datorita profilului universitar, de o resursa umana deosebit de bine pregatita, care il diferentiaza de alte localitati similare, se inregistreaza probleme in pastrarea acestei resurse umane sau atragerea unor resurse umane bine pregatite din exterior. Acest fapt poate afecta in mod negative dezvoltarea strategica a orasului.
    Accesul limitat la informatie si servicii. Pozitionarea strategica a orasului ca centru regional creativ/ inteligent poate fi afectata de limitarile existente la nivelul accesului la informatie si servicii. Aceasta deficienta se manifesta de la aspecte precum accesul larg la tehnologii moderne de comunicatie, la aspecte precum accesul persoanelor cu disabilitati la diferite servicii publice sau private si la lipsa unor informatii vizibile pentru vizitori/ turisti.
    Slaba reprezentare si promovare a intereselor orasului la nivel national si international. Interesele orasului Cluj-Napoca au fost prea putin promovate in mod organizat si structurat. Acest lucru se datoreaza atat lipsei unor obiective strategice definite de catre comunitate cat si deficientelor existente in structurarea unui sistem de marketing capabil sa construiasca un brand local si sa “vanda” avantajele orasului in interiorul si exteriorul tarii.
    Slaba valorizare a potentialului multicultural. Cluj-Napoca detine, ca oras multicultural, un potential superior unor comunitati monoculturale. Acest potential nu numai ca nu a fost speculat, ci a si fost considerat, o perioada lunga de timp, ca reprezentand un “pericol”.
    Intelegerea oportunitatilor oferite de profilul multicultural la nivel economic, social, universitar, cultural etc poate reprezenta un avantaj strategic semnificativ.