Gradinile - o alternativa la sanatate

Suna amenintator si in acelasi timp imposibil. In atatia ani in care ne-am obisnuit sa mergem la piata si sa cumparam legume proaspete de la tarani, crescute in propriile lor curti, acum ne confruntam cu problema alimentelor modificate genetic, fara gust. O gradina in care sa ai legume de sezon si in acelasi timp si gustoase a devenit visul oricaruia dintre noi. 

    Insa, vestile proaste continua, deoarece aceste  modificari genetice  afecteaza echilibrul ecologic. Insectele non-tinta ne ajuta sa scapam gradina de insectele daunatoare, dar din cauza acestor modificari acestea au de suferit.                                                         
 

Culturile agricole invadate de organismele modificate genetic devin o amenintare

    Rezistenta fata de insecte este unul dintre caracterele cheie modificate in plantele agricole prin inginerie genetica, introducandu-se in plantele de cultura toxine care omoara acele insecte care se hranesc cu plante. Cele mai des utilizate toxine sunt asa-numitele toxine Bt, provenind de la bacteriile din sol Bacillus thuringiensis. Se cunosc mai multe toxine Bt cu diferite proprietati toxice. Pana nu demult, oamenii de stiinta erau de parere ca aceste toxine sunt selective, ca ele omoara numai anumite insecte, pentru ca exista diferite toxine Bt care se spune ca sunt specifice pentru muste, altele pentru larvele de fluturi sau gandaci. De zeci de ani aceste toxine au fost folosite in agricultura – indeosebi in agricultura ecologica – pentru a lupta impotriva insectelor daunatoare.
    Mai multe studii stiintifice, insa, au demonstrat contrariul cum ca toxinele Bt din plantele modificate genetic ar avea aceleasi caracteristici favorabile ca si toxinele Bt in stare naturala. Este acum cunoscut ca aceste toxine afecteaza speciile din lantul trofic si se acumuleaza in mediu. Toxina naturala Bt, prin interactiunea sa cu bacteria apare in stare cristalina, inactiva. Dar, in plantele transgenice Bt, cum ar fi porumbul, toxina va aparea ca o proteina vegetala pre-activata care se sintetizeza pe parcursul intregii vieti a plantei. Astfel, plantele modificate genetic sunt  rezistente la insecte, insa se pot dovedi nefaste pentru multe specii non-tinta, adica acelea care sunt folositoare impotriva daunatorilor gradinii. Mai mult decat atat, plantele modificate genetic pot afecta echilibrul ecologic.
    In anul 1998, intr-un studiu efectuat in laborator in Elvetia, s-a descoperit ca  insecte de genul Chrysopa (insecte benefice, utile, care sunt pradatori ai insectelor daunatoare pentru plantele de cultura) care au consumat porumb modificati genetic, au suferit intreruperi ale dezvoltarii lor si o crestere a mortalitatii lor.
    In anul 1999, s-a efectuat un studiu prin care s-a evidentiat efectul nociv ce il are porumbul transgenic asupra fluturelui monarh. Planta Asclepius syriaca fusese stropita cu polen provenind de la porumb Bt, iar larvele fluturelui monarh care au consumat aceasta planta ceea ce a dus la o rata de supravietuire mult mai mica. Un studiu mai recent, a prezentat faptul ca polenul acestor plante a ucis 70% din larvele fluturelui monarh. Experimentele au fost realizate in conditii ce imitau mediul natural.
    Acest studiu asupra fluturelui monarh a declansat o criza mondiala la nivelul increderii publicului in modelul american al aprecierii riscurilor bazat pe studii coordonate de companii si avand ca punct de pornire presupuneri, fara standarde legale,  punand sub semnul intrebarii afirmatia cum ca plantele de cultura modificate genetic sunt suficient controlate in SUA si nu prezinta niciun pericol pentru mediu. Pentru a recastiga increderea publicului si pentru a pune bazele unor metode pertinente de apreciere a riscurilor,  industria biotech impreuna cu autoritatile americane si canadiene au finantat cateva proiecte de cercetare. Datele acestor studii efectuate in gradini au fost colectate in anul 2000 iar rezultatele au fost publicate in 2001. Aceste rezultate au parut pozitive pentru industria biotech. Fluturele monarh a avut, de asemenea, noroc deoarece plantele de porumb modificate genetic au fost plantate pe o suprafata reprezentand mai putin de 2% din suprafetele cultivate cu porumb. In anul 2000 porumbul modificat a a reprezentat in SUA 19% din suprafata totala cultivata. Prin urmare cercetarile au demonstrat ca plantele Bt pot fi cultivate in SUA fara o cunoastere clara a riscurilor posibile.
    Un studiu de laborator din anul 1999 a demostrat ca toxina Bt poate ajunge din radacinile plantelor Bt in sol. Deci, insectele utile din sol sunt expuse la concentratii  mari de Bt. De exemplu, pentru colembole, insecte nezburatoare, benefice, ce se hranesc cu ciuperci si resturi organice din sol porumbul Bt este nociv.
    Prin urmare, impactul pe care plantele de cultura transgenice Bt il pot avea asupra insectelor utile, non-tinta este unul negativ, de aceea specii cum ar fi pasarile, ar putea sa se confrunte cu reducerea resurselor de hrana. Fauna de pradatori trebuie mentinuta, deoarece ei sunt cei mai buni combatanti ai  daunatorilor de  plante de cultura, cum ar fi neuropterele verzi sau buburuzele.
    Totusi, tot mai multe plante modificate genetic sunt produse zi de zi: unele dintre aceste plante produc lectine, proteine speciale care pot lega alte proteine pe care le inactiveaza (cartofii au fost transformati folosind o gena pentru lectine izolata de la ghiocel, pentru a deveni rezistenti la insecte, putand afecta si alte insecte utile din lantul trofic). Femelele de buburuze care au consumat pureci de plante, care la randul lor au mancat cartof transgenic, ceea ce a dus la scaderea numarului de bubureze.
    Este imperios necesar ca sa incercam pe cat posibil sa ne protejam, pentru ca desi oamenii de stiinta nu ne-au anuntat cu privire la plantele modificate genetic este posibil ca si noi, oamenii, sa avem de suferit si asta in timp. De aceea o gradina in care puteti planta legume si chiar fructe, ar fi metoda ideala de a savura gustul natural al legumelor si mai presus de orice, de a ramane sanatosi.